Codrul, frate cu românul???

Decât aşa frate, mai bine lipsă!

Şi ca să nu mai vorbim doar de autorităţile care işi fac sau mai mult nu îşi fac treaba prin Bucegi, şă vorbim un pic şi despre “TURIŞTII” care trec mai des sau mai rar prin parcul natural.

Odată cu asfaltarea Bucegilor a crescut exponenţial şi numarul MÂRLANILOR aşa zis turişti care vizitează zona. Nu căutăm neaparat vinovaţi pentru ce se întâmplă aici, e clar că în primul rând vina o poartă autorităţile care implementează în prezent programul “Optimizarea managementului vizitatorilor” după cum declară administraţia parcului. E şi mai clar că nimeni, nicăieri nu s-a civilizat de vorbă bună ci doar prin educaţie şi BÂTĂ. Adică, faci o mârlănie, plăteşti. După ce te arde la pungă te vei gândi de două ori.

Redam mai jos programul în derulare, aaaa scuze, acest program trebuia finalizat în 2014 dar…  “Optimizarea managementului vizitatorilor”:

„Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul NaturalBucegi – sit Natura 2000″
 SMIS-CSNR 36295
1. PROIECTUL ŞI CONJUNCTURA SA

PREZENTAREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului: „Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul Natural Bucegi – sit Natura 2000

Proiectul va fi implementat în: Regiunea 3 Sud – Muntenia.
Judeţul: Prahova, Braşov si Dâmboviţa.
Localitatea: Moieciu, Bran, Râşnov, Buşteni, Moroieni, Sinaia.
Data estimată de începere: 2011.
Data estimată de finalizare: 2014.
Proiectul „Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul Natural Bucegi – sit Natura 2000″ va contribui decisiv la planificarea şi dezvoltarea primelor baze ale infrastructurii de vizitare ale Parcului Natural Bucegi, în acord cu cerinţele reale rezultate din strategia de management a vizitatorilor, ca document care cristalizează şi structurează tendinţele şi nevoile vizitatorilor în ultimii ani bazate pe oferta de servicii şi atracţiile zonei, dar ţinând cont de necesităţile de protecţie şi conservare care rezultă din principalele obiective de management ale Parcului.

In acest fel, se va canaliza şi controla afluxul de vizitatori în zonele şi perioadele în care impactul generat de aceştia nu va afecta negativ speciile şi habitatele din Parc, asigurând totodată un nivel de satisfacţie corespunzător aşteptărilor acestora.

Prin realizarea infrastructurii de vizitare, îndeosebi a materialelor informative integrate acesteia, Administraţia Parcului va veni în întâmpinarea nevoilor de cunoaştere a publicului şi reuşi în final să aducă un aport important la educarea oamenilor în spiritul respectului faţă de natura înconjurătoare, dar şi să responsabilizeze îndeosebi tinerii cu privire la rolul societăţii în păstrarea şi valorificarea durabilă a capitalului natural la nivel naţional, în special sprijinirea autorităţilor statului în gestionarea şi/sau susţinerea managementului siturilor Natura 2000.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Implementarea principalelor obiective ale Strategiei de Management a Vizitatorilor pentru Parcul Natural Bucegi astfel incat activitatile recreative sau de cunoaştere a patrimoniului natural sa aiba un impact minim asupra naturii si a stilului de viata traditional in armonie cu natura comunitatiilor locale.
Obiectivele specifice sunt:

1. Imbunatatirea si creşterea eficientei activitatilor de management prin dezvoltarea masurilor de protectie a habitatelor in special, dar si a speciilor de flora si fauna si monumente ale naturii;
2. Asigurarea consultării, conştientizării si informării publicului cu privire la principalele obiective de management ale Parcului Natural Bucegi;
3. Dezvoltarea infrastructurii de vizitare pentru uz public ca instrument al activitatii de comunicare directa, proiectarea si realizarea acesteia, astfel incat prin funcţiunile ei sa asigure o informare eficienta a vizitatorilor;
4. Instruirea adecvata a personalului si creşterea capacitatii institutionale a Administraţiei Parcului Natural Bucegi RA.
5. Monitorizarea de specii si habitate pentru a putea evalua rezultatele masurilor de management si a le aduce imbunatatiri in cazul in care se constata acţiunea unor factori antropici negaţi vi. Atingerea obiectivelor proiectului si asigurarea unei protectii ridicate a ariei se poate realiza prin activitatile de informare si conştientizare a publicului, atat in ceea ce priveşte managementul ariei cat si despre beneficiile socio-economice pe care le genereaza aria naturala inclusa in situl Natura 2000 . Pentru realizarea practic a acestor activitati este necesara imbunatatirea infrastructurii de vizitare si punerea la dispoziţia vizitatorilor de informaţii pe toata durata vizitei incepand de la punctele de intrare si pana la destinaţiile finale de vizitare, pe traseele tematice sau in zonele de mare concentrare.

Principalele activităţi din Proiect sunt:

1. realizarea unui Centru de Vizitare in Buşteni, Jud. Prahova, acţiune ce presupune proiectarea acestuia astfel incat sa-si indeplineasca scopul informativ si educativ, constructia efectiva a obiectivului si a amenajarilor conexe (împrejmuire, parcare, zona pentru activitati in aer liber) si dotarea cu aparstura si mobilier modern, precum si instruirea personalului de deservire a acestuia;
2. organizarea unui Punct de Informare in comuna Moroieni, Jud. Dambovita, in sediul Administraţiei, activitate ce presupune dotarea spaţiului pus la dispoziţie de Administraţie (53 mp) cu mobilier si aparatura specifica unei astfel de activitati;
3. completarea Strategiei de Management a Vizitatorilor cu harta zonării activitatilor de vizitare, instrument deosebit de important pentru managementul si protectia ariei, Parcul Natural Bucegi fiind una din cele ma:; vizitate arii protejate din Romania cu peste un milion de vizitatori anual; – realizarea de panouri informative diferenţiate in funcţie de amplasament si caracterul informaţiei, astfel incat vizitatorul sa ia la cunoştinţa intr-un mod atractiv atat regulile de vizitare cat si obiectivele si masurile de management adoptate de catre Administraţie, patrimoiul natural si valoarea acestuia;
4. organizarea unor trasee tematice ca model pentru modul de vizitare protectiv al ariei asistat de catre Administraţie;
5. organizarea de evenimente, tabere ecologice, conferinţe, seminarii in cadrul carora informaţia va fi transmisa in mod profesional si altor grupuri tinta (public specializat) ce poate influenta in mod negativ managementul ariei si inducerea unei poziţii favorabile a acestuia fata de arie si problemele ei;
6. organizarea de activitati de publicitate a proiectului prin care publicul sa fie informat permanent privind stadiul de implementare a proiectului, obiectivele si rezultatele aşteptate, precum si beneficiile pe care le aduce ariei implementarea unui proiect finantat prin POS Mediu. Instruirea adecvata a personalului si creşterea capacitatii institutionale a Administraţiei prin participarea la doua cursuri de instruire privind modul de operare in Centrul de Vizitare pentru ai asigura o eficienta maxima, dotarea echipei manageriale a Administraţiei cu un vehicol care sa aasigure mobilitatea salariaţilor atat ntre obiectivele principale ale Parcului, sediu, centru de vizitare, rezervaţii sau zone cu impact antropic negativ cat si deplasarea la sediile celorlalţi factori interesati, Autoritati publice locale si regionale, Autoritati de mediu, Administratori de teren. Vehicolul va fi deasemenea folosit la acţiunile de p iza si combatare a factorilor cu caracter contravenţional si infracţional din arie;
7. organizarea si funcţionarea in bune condiţii a Unitatii de Implemetare a Proiectului, inclusiv dotarea corespunzătoare cu aparatura si mobilier;
8. auditul Proiectului;
9. publicitatea proiectului prin organizarea de conferinţe de presa, achiziţia unui panou publicitar temporar si a unei placi amplasare permanenta conform MIV.

Rezultate aşteptate:

1. Rezultate operaţionale

1. Strategia de Management a Vizitatorilor operaţionala prin completarea cu harta managementului vizitatorilor;
2. Centrul de Vizitare Buşteni operaţional;
3. Punct de Informare Moroieni operaţional;
4. 7 trasee tematice la dispoziţia vizitatorilor;
5. 14 puncte de irtrare in Parc semnalizate corespunzător;
6. 34 de locaţii dotate cu panouri informative personalizate in funcţie de caracteristicile naturale ale zonei in care suat amplasate si grupurile tinta carora se adreseaza;
7. Materiale informative:
8. 3 harţi model tr dimensional;
9. 10000 de harţi cu prezentarea zonării din punct de vedere a managementului vizitatorilor si patrimoniul natural, editate in romana si engleza;
10. 30000 de plianţi pe tematici diferite editate in romana si engleza;
11. 5000 de insigne cu sigla Parcului;
12. 3000 de postere care prin continut vor prezenta flora, fauna, monumentele naturii, etc.Textul informativ va fi ediatat in romana si engleza;
13. 10000 ghiduri cespre speciile si habitatele de interes comunitar din PNB (bilingve en-ro);
14. 2500 albume foto cu peisaje, imagini relevante pentru biodiversitate si valorile culturale ale PNB;
15. film documentar cu durata de 30 de minute;
16. pagina web-site;
17. 500 mascote ale Parcului;
18. Funcţionarea în condiţii optime a Unitatii de Implementare a Proiectului;
19. raport de audit favorabil;
20. calificarea echipei Administraţiei Parcului pentru operarea in condiţii optime a Centrului de vizitare si marirea capacitatii manageriale pentru întreaga arie prin dotarea suplimentara a acesteia.
21. marirea capacitatii institutionale si operaţionale a Administraţiei Parcului prin achiziţionarea de mijloace de transport (auto 4×4, auto capacitate mica 4×4), soft Esri ArcGis 10, copiator de mare viteza (multifuncţional) si plotter.

1. Rezultate de impact:
2. informarea si conştientizarea a 25% din totalul vizitatorilor ariei;
3. informarea si conştientizarea publicului specializat in cadrul evenimentelor organizate prin Proiect;
4. informarea publicului larg asupra beneficiilor aduse ariei prin implementarea acestui Proiect prin POS Mediu si beneficiile socio-economince asupra comunităţilor locale prin implementarea principiilor de management ale unui sit Natura 2000;

PLAN DE DESFĂŞURARE ÎN TIMP A ACTIVITĂŢILOR

1. Elaborare/revizuire a planurilor, strategiilor şi a schemelor de management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe (activităţi preliminare măsurilor concrete de investiţii sau conservare).

Activitatea A.1. Zonarea interna din punct de vedere al Managementului Vizitatorilor, baza de implementare a Strategiei de Vizitare, elaborarea harţii, tematice. Perioada de desfasurare august 2011 – 2012.
Activitatea A.2. Realizarea proiectului tehnic al Centrului de Vizitare Buşteni, achiziţia serviciilor de asistenţă tehnică, precum şi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor; Activitatea va fi realizată în perioada august 2011 – aprilie 2012.

1. Investiţii în infrastructură pentru uz public orientată spre protecţia şi gestionarea mediului în ariile naturale protejate.

Activitatea B.1. Construirea Centrului de Vizitare Buşteni, dotarea cu aparatura si mobilier si amenajarile exterioare, achiziţia serviciilor de asistenţă tehnică; Activitatea se va derula in perioada aprilie 2012 – mai 2014 in 26 de luni.
Activitatea B.2. Amenajarea Punctului de Informare la sediul Administraţiei Parcului din Moroieni, dotarea cu aparatura si mobilier. Activitatea se va desfasura in perioada august 2011 – ianuarie 2012.

Activitatea B.3. Realizarea a 7 trasee tematice in PNB. Implementarea activitatii B3 va fi realizata de catre Administraţie in perioada ianuarie 2012 – septembrie 2013, 21 de luni.

1. Activităţi privind menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor în ariile naturale protejate

Activitatea C.c.2. Monitorizarea unor specii si habitate din Parcul Natural Bucegi in scopul imbunatatirii managementului acestora si atingerea obiectivelor de conservare Aceasta activitate sa va derula incepand cu luna august 2011 – iulie.

1. Activităţi de consultare, conştientizare şi informare

Activitatea E.1. Realizarea paginii de internet. Această activitate trebuie realizată în primele 6 luni: august 2011 – ianuarie 2012.

Activitatea E.2. Realizarea de materiale informativ. Activitatea se va desfasura in perioada octombrie 2011 – iunie 2014 in 33 luni.

Activitatea E.3. Organizarea de evenimente. Perioada de desfasurare a intregii activitati : septembrie 2011 – iunie 2014.

Activitatea E.4. Semnalizarea a 14 intrări in Parcul Natural Bucegi. Activitatea se va desfasura in perioada ianuarie 2012 – decembrie 2012, in 12 luni.

Activitatea E.5. Amplasarea de panouri informative in principalele zone de concentrare a vizitatorilor in 34 de locaţii. Activitatea se va desfasura in perioada ianuarie 2012 – decembrie 2012, in 12 luni.

Activitatea E.6. Publicitatea proiectului. Activitatea se va desfasura in perioada august 2011-iulie 2014.

1. Activităţi de instruire şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a reţelei de arii protejate

Activitatea F.1. Îmbunătăţirea capacităţii de mangement şi de operare a centrului de vizitare şi a reţelei de trasee tematice. Aceste activităţi vor fi realizate în ultimele 12 luni ale Proiectului, august 2013 – iulie 2014.

Activitatea F.2. Imbunatatirea Capacitatii de Management a ariei protejate prin dotarea Administraţiei cu un mijloc de transport. Activitatea se va desfasura in perioada august 2011 – martie 2012.

Alte activităţi:

1. Activităţi de management al proiectului (MP);
2. Activitatea MP. 1. Constituirea şi funcţionarea UIP – Unitatea de Implementare a Proiectului (Activitatea se va desfasura in perioada august 2011-iulie 2014);
3. Activitatea MP. 2. Achiziţionare bunurilor necesare desfăşurării activităţii UIP (Activitatea se va desfasura in perioada august 2011-ianuarie 2012);
4. Activitatea MP. 3. Auditul financiar al proiectului. Activitatea se va realiza in 3 etape astfel:
5. iulie-august 2012
6. iulie-august 2013
7. iunie-iulie 2014

DESCRIEREA GENERALA A CONJUCTURII PROIECTULUI

Masivul Bucegi reprezintă o unitate aproape complet diferită faţă de celelalte masive muntoase de la noi, pe o suprafaţă relativ mică prezentând o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea în această zonă a unei flore deosebit de bogate, cu numeroase rarităţi floristice şi specii endemice de mare interes ştiinţific.

Această bogăţie de specii a atras de-a lungul timpului un număr mare de botanişti, dintre care putem menţiona pe C. Baumgarten (1816, 1846) şi U. Hoffman (1864). Este de remarcat faptul că W. Schott şi T. Kotschy (1851) descriu în acest masiv specii noi pentru ştiinţă, Ia timpul respectiv, şi anume: Rhododendron myrtifolium, Saxifraga luteo-viridis, Gentiana phlogifolia, s.a. Contribuţii valoroase la cunoaşterea florei Bucegiului şi a României în general, au adus-o botaniştii I. Prodan (1923), Al. Borza (1944) şi Al. Beldie (1967).

Numărul speciilor de plante superioare semnalate până în prezent din Munţii Bucegi este de 1183 la care se mai adaugă 111 subspecii, taxoni cuprinşi în 96 de familii. Numărul speciilor semnalate din Bucegi reprezintă circa 30% din totalul taxonilor cunoscuţi în flora României. Cele mai bine reprezentate sunt: Compositele cu 179 de specii şi Gramineele cu 103 specii. Cu peste 50 de taxoni sunt patru familii (Brassicaceae – 56 de specii, Caryophyllaceae – 52 de specii, Leguminosae – 51 de specii, Rosaceae – 49 de specii, Scrophulariaceae – 49 de specii, Ranunculaceae – 44 de specii şi Labiatae – 41 de specii). Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un număr de 339 specii, ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor menţionaţi. Urmează în ordine ca număr de specii, elementul european cu 106 taxoni, adică 12,78% din numărul total.

Deosebit de bine reprezentat este elementul eentral-european cu 147 specii, respectiv 11,47% precum şi cel circumpolar cu 154 de specii, adică 12,30%. Numărul mare de specii circumpolare se explică prin condiţiile de climă din Masivul Bucegi, ce se caracterizează prin temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai abundente.
Dintre speciile ocrotite prin lege menţionăm:

1. Taxus baccata L. (Tisa), rară prin pădurile din etajul montan mijlociu, în arborete de amestec de fag cu brad sau bradete, în locuri stâncoase sau pe grohotişuri de calcare, în exemplare izolate sau mici pâlcuri;
2. Genliana lui ea L. (Ghintura galbenă), sporadică în etajul alpin inferior, etajul subalpin şi, excepţional, până în etajul montan mijlociu, prin pajiştile de pe brânele şi coastele versanţilor abrupţi însoriţi, prin buruienişuri de coastă şi pe stâncării înierbate.
3. Larix decidua Mili. (Lárice), frecventă în etajul montan superior şi subalpin, sporadică în etajul alpin inferior, în pâlcuri, rarişti, arborete mici sau exemplare izolate, cu deosebire pe versantul prahovean al masivului. Masivul Bucegi reprezintă una dintre cele cinci staţiuni cu lárice natural din ţară.
4. Rhododendron myrtifolium Auct. (Smârdarul), frecventă în zona alpină şi etajul subalpin, atât pe coastele uşor înclinate de pe Platoul Bucegilor, cât şi pe versanţii abrupţi, în tot cuprinsul masivului; în etajul alpin superior pe versanţi însoriţi, adăpostiţi, prin rarişti de pădure de pe versanţii nordici sau prin chei.
5. Daphne blagayana Freyer (Iedera alba), rară localizată pe grohotişuri de calcare semiumbrite, în etajele montan mijlociu şi superior;
6. Salix myrtilloides L. (Salcia de turbă), specie endemică, semnalată în Rezervaţia Naturală Lăptici, în turbărie, într-un singur pâlc, pe stratul gros de Sphagnum (Beldie, 1956)
7. Leontopodium alpinum (L.) Cass. (Floarea de colţ), frecventă în zona alpină, cu deosebire în etajul alpin inferior, rară în etajul subalpin, prin pajiştile de pe brânele şi coastele versanţilor abrupţi însoriţi şi caracteristică pentru grupa asociaţiilor respective. Sporadică pe stâncariile însorite, observată între 1500 şi 2350 m altitudine.
8. Angelica archangelica L. (Angelica), sporadică în etajele montan superior şi subalpin, pe lângă pâraie şi în chei, în locuri stâncoase şi umede. Rară în etajul alpin inferior, prin buruienişurile de sub jnepenişuri.
9. Trollius europaeus L. (Bulbucii de munte), sporadică din etajul montan mijlociu până în etajul alpin inferior, prin fâneţe, pajişti de pe coaste şi brâne însorite, buruienişuri, tufărişuri, la margini de păduri, pe soluri reavăn-jilave sau jilave.
10. Nigritella rubra (Wettst.) Rich. şi Nigrittela nigra (L.) Rchb. (Sângele voinicului).

Toate cele 11 specii de amfibieni semnalate în Bucegi şi citate în Studiul de fundamentare al Parcului, sunt reprezentative lanţului caipatic, deci şi acestui masiv. Din această clasă specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus monlandoni, Bombina variegata, Bufo bufo, Rana temporaria. Datorită vulnerabilităţii acestor specii în perioada de reproducere numărul lor s-a diminuat semnificativ şi se impune în viitor adoptarea unei strategii de conservare, care sa includă identificarea siturilor de reproducere şi cartarea habitatelor.

Reptilele, de asemenea prezente în fauna Masivului Bucegi, sunt reprezentate de subordinul Sauria şi subordinul Ophidia. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis a fost semnalaţi în făgete iar specia Lacerta vivípara în zona alpină. Mai amintim prezenţa speciilor: Coronelía austriaca şi Vipera berus, prin jnepenişurile din Platoul Bucegilor.

Prin acest proiect ne propunem protejarea si conservarea biodiversitatii, a monumentelor naturale si a peisajului natural in Parcul Natural Bucegi si situl Natura 2000 sprijinirea stilului de viata si a activitatilor tradiţionale in armonie cu natura.

Centrul de Vizitare Buşteni va contribui în mod indirect la dezvoltarea activităţilor economice locale (servicii in turism, etc) prin promovarea zonei şi a valorilor naturale. Astfel, vizitatorii vor înţelege mai bine specificul local şi vor avea un nivel de satisfacţie ridicat iar comunităţile locale vor avea un mijloc de promovare activ şi eficient.

 

Sună frumos, nu-i aşa? Iată ce întelege “TURISTUL” după o vizită cu un grătar şi-o bere sau după o simplă plimbare:

Iunie 2013, spre Piatra Arsă dinspre Babele

Padina, august 2015

Piatra Arsă, august 2015