Să ne înţelegem de la început, nu am nimic împotriva asfaltării şi nici a dezoltării zonelor turistice existente sau cele cu potenţial. Am doar o problemă cu managementul acestor zone din momentul în care au fost accesibilizate.
Am scris mult de-a lungul anilor despre asfaltarea din Bucegi a drumului DJ 713 aşa zis astăzi TRANSBUCEGI sau cunoscut după o denumire mai veche, Drumul Babelor.
N-am sa revin asupra unor aspecte din trecut, spuse, scrise, contestate. Trăim în prezent şi am să vi-l prezint în cele ce urmează. DJ 713, un drum care porneşte de la Cabana Cuibul Dorului şi nu ajunge nicăieri. Cel mult în faţa unei bariere cu semn de interzis. La dreapta, un drum ce duce la Complexul Piatra Arsă. Neasfaltat.
În toamna anului 2012 s-a terminat asfaltarea sau de fapt prima asfaltare a drumului DJ 713 până nicăieri, adica până unde este asfaltat şi în prezent, până la o barieră cu semn de interzis. Directorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu, a confirmat în acest an faptul ca acel drum nu duce nicăieri. Şi totul s-a facut pe bani de la stat.
Acum câţiva ani se spunea că această asfaltare va aduce un impact asupra mediului de aproximativ 3.000 de autoturisme pe an în 2030, asta conform raportului de evaluare a impactului asupra mediului. Astăzi sunt pe platou aproximativ 1.000 de autoturisme în fiecare weekend cu vreme bună. Asta cred ca spune tot. Va las pe voi să apreciaţi după ce veţi privi imaginile de după asfaltare, mai exact 2013-2015. Asta că tot am publicat recent într-un articol proiectul APNB „Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul Natural Bucegi – sit Natura 2000″.
În continuare, efectele asfaltării DJ 713, un drum închis şi în prezent circulaţiei publice dar la capătul căruia găsim în fiecare weekend cu vreme buna cel puţin 1.000 de autoturisme.
Iulie 2013:
August 2013, bariera distrusă, autori neconoscuţi (oficial):
Tot august 2013, jandarmeria pe post de barieră:
Octombrie 2013:
2014, august, CULMEA, la capătul unui drum care nu duce nicăieri apare o parcare privată, atât la margine de drum cât si pe o parcelă de păsune. Inutil să mai spun că acest drum e interzis circulaţiei publice. Că nicăieri în lumea civilizată, doar în Bucegi apare o oportunitate de-a câştiga bani în mod ilegal, aşa cum declara anul acesta directorul parcului, Horia Iuncu:
2015 octombrie, parcarea privată a dispărut, probabil au făcut destui bani în mod ilegal, trafic de toamnă, nicidecum în lunile de vară:
Că sunteți dușmanii declarați ai turismului motorizat asta este clar însă nu pricep cum ajunge cineva să aibă parcare privată într-un parc național? Știe acel indiivid proprietar ce înseamnă o parcare în afară de faptul că a pus un indicator și profită de prostia statului român și ia banii turiștilor? N-o fi scriind pe undeva în legislația românească că trebuie să se asigure: paza, grupuri sociale, apă etc…. Și uite așa sunt jecmăniți turiștii oriunde s-ar duce la obiective mai cu moț, ,,aducătoare de bani”.
In primul rand, nu, nu suntem impotriva turismului motorizat. Daca ar fi fost cum scria in acel studiu de impact, 3000 de autoturisme pe an pana in 2030 ar fi fost in regula. Insa cel putin 1000 in fiecare weekend frumos e un pic cam mult.
Acea parcare a fost ceva incredibil, pe mine nu ma credea nimeni cand povesteam despre ea, ziceau ca glumesc. Insa ea a existat, cu infestitii minime, o ghereta de lemn si cateva panouri, parcarea pe pajistea alpina si la margine de drum. Sunt multe lucruri scrise in legislatie. A functionat o vara apoi au renuntat.
Si asta nu-i nimic, acum se pregateste constructia unui complex rezidential in apropiere de Piatra Arsa pe 10,3 hectare cu vile, piscine, heliport, centrala eoliana. Vom scrie si despre asta in curand.
Nu știu ce e rău în asta, vor fi investiții care aduc bani la buget. Ne tot plângem că nu avem un turism dezvoltat iar atunci când cineva investește, îl criticăm găsindu-i nenumărate motive. ,,Bolovane” ,nu știu unde locuiești însă eu sunt la granița cu ungurii și prefer ștrandurile lor curate și ieftine ce au apărut ca ciupercile în vecinătatea vestului țării noastre. Acolo sunt nenumărate localități care trăiesc efectiv din turism și nu au decât ceva ,, bălți” în comparație cu noi care avem cei mai frumoși munți din Europa. Ne este frică să construim șosele alpine din cauza mizeriei lăsate de turiști? Simplu: la acele 1000 de mașini de care vorbeai dacă li se punea o taxă de 10 lei la intrarea în parcul național, era suficient să plătești rangeri care să-i de-a afară pe cocalari. Este o plăcere să mergi în Ceahlău sau Rarău unde poți ajunge în weekend și te poți bucura de cele mai frumoase locuri, chiar dacă nu ți-ai luat concediul și unde munții sunt păziți de rangeri. De ce nu se poate face asta în toți munții?
Fix despre asta vorbesc si eu, nu sunt impotriva asfaltului si a dezvoltarii zonei, ci doar a felului in care sunt gestionate de managementul parcului. Sunt din Sinaia dar locuiesc in Bucuresti.